Ce s-a întâmplat cu gaura din stratul de ozon? - Stephanie Honchell Smith. Stephanie Honchell Smith - videoclip
Învață engleză cu subtitrări video paralele "Ce s-a întâmplat cu gaura din stratul de ozon? - Stephanie Honchell Smith". Metoda repetițiilor distanțate pentru
completarea vocabularului cuvintelor engleze. Dicționar încorporat. Total 2 carte și 88 de video educativ în acces liber.
00:02:37
and captured public attention.
captând atenția publicului.
If ozone depletion continued,
rates of skin cancer would skyrocket.
Dacă pierderea ozonului ar continua,
ratele cancerului de piele ar exploda.
Photosynthesis would be impaired,
making plants—
Fotosinteza ar fi îngreunată,
făcând ca plantele,
including rice, wheat, and corn—
inclusiv orezul, grâul și porumbul,
less productive and more susceptible
to disease.
să fie mai puțin productive
și mai predispuse la boli.
00:02:52
Global agricultural production
would plummet,
Producția agricolă mondială
s-ar prăbuși,
and entire ecosystems would collapse.
iar ecosisteme întregi s-ar nărui.
But many politicians— weighing immediate
economic concerns over long-term ones—
Dar politicienii, contrabalansând
interesele economice, nu s-au înțeles
disagreed about what to do.
asupra a ceea ce trebuie făcut.
The fight to ban CFCs found
two unlikely allies
Pentru interzicerea CFC-urilor
s-au luptat doi aliați neașteptați:
00:03:07
in US President Ronald Reagan
and UK Prime Minister Margaret Thatcher.
președintele american Ronald Reagan
și premierul britanic Margaret Thatcher.
Despite their general opposition
to government regulation,
În ciuda opoziției lor față
de reglementările guvernamentale,
Reagan, who had undergone treatment
for skin cancer,
Reagan, care fusese tratat
împotriva cancerului de piele,
and Thatcher,
who was trained as a chemist,
și Thatcher, care era de profesie chimist,
recognized the need for immediate action.
au identificat nevoia
imediată de a lua măsuri.
00:03:23
The US and UK, along with Canada, Norway,
Sweden, and Finland,
SUA și Regatul Unit, alături de Canada,
Norvegia, Suedia și Finlanda
led calls for an international
ban on CFCs.
au lansat solicitări în favoarea
interzicerii CFC-urilor.
In 1987, representatives signed
the Montreal Protocol,
În 1987, reprezentanții au semnat
Protocolul de la Montreal,
requiring the rapid phasing out of CFCs
solicitând eliminarea graduală rapidă
a CFC-urilor
and creating a fund to assist
Global South countries
și instituirea unui fond
pentru sprijinirea țărilor sudice
00:03:39
in obtaining affordable,
non-ozone depleting alternatives.
pentru a obține alternative ieftine,
care nu afectează stratul de ozon.
It was later ratified by every country
on Earth—
Ulterior, a fost ratificat de toate
țările din lume,
the only treaty in history
to achieve this.
fiind unicul tratat din istorie
care a reușit asta.
In 1995, Molina, Rowland,
and their Dutch colleague Paul Crutzen,
În 1995, lui Molina, Rowland
și colegului lor olandez, Paul Crutzen,
were jointly awarded the Nobel Prize
in Chemistry.
le-a fost acordat
Premiul Nobel pentru Chimie.
00:03:57
As the use of CFCs declined,
Pe măsură ce consumul de CFC-uri
a scăzut,
the ozone hole began shrinking,
gaura de ozon a început să se reducă
and is predicted to disappear
entirely by 2070.
și se estimează că va dispărea
complet până în 2070.
But we’re not out of the woods yet.
Dar nu am ieșit din impas încă.
While the ban was a win for the climate,
as CFCs are potent greenhouse gases,
Interdicția a fost o victorie climatică,
căci CFC-urile sunt gaze cu efect de seră,
00:04:10
the alternatives that replaced them—
hydrofluorocarbons, or HFCs— are too.
dar la fel și alternativa,
hidrofluorocarburile sau HFC-urile.
While generally less potent than CFCs,
Deși sunt mai slabe decât CFC-urile,
HFCs still trap more heat
than carbon dioxide
HFC-urile tot rețin mai multă
căldură decât dioxidul de carbon
and are contributing to climate change.
și contribuie la schimbările climatice.
To address this, in 2016,
the Kigali Amendment
Pentru a rezolva problemă,
Amendamentul Kigali a fost adăugat în 2016
00:04:27
was added to the Montreal Protocol,
la Protocolul de la Montreal,
calling for an 85% cut
in global HFCs by 2047.
solicitând o scădere cu 85% a utilizării
HFC-urilor până în 2047.
This alone could avoid up to 0.5°C of
global warming by the end of the century.
Așa s-ar putea evita o creștere de până
la 0,5°C până la sfârșitul secolului.
Today, as we face the existential threat
of climate change,
Astăzi, în timp ce înfruntăm amenințarea
schimbărilor climatice,
the Montreal Protocol serves as a model
for the decisive global cooperation
Protocolul de la Montreal e un model
de cooperare mondială de care avem nevoie
00:04:47
we need to combat it.
pentru a le combate.
The question is, what will it take
for us to come together again?
Întrebarea e: oare ce ne va uni,
din nou, în viitor?
SFÂRȘIT