Cuvântul "pole". Dictionar englez roman

pole uk[p ə ʊ l] us[p oʊ l] substantiv
Stâlp;
polca; the Poles plural substantiv colectiv Polonii
pole
uk[p ə ʊ l] us[p oʊ l]
1. substantiv
  1. stâlp, stâlp, stâlp;
    miză, piatră de hotar
  2. harpon
  3. bara de tractiune
  4. măsura lungimii (= 5,029 m); under bare poles nautic; nautic fără pânze; up the pole colocvial a> în situație grea; b> scos din minți; c> beat; d> to be up the pole a rămâne însărcinată
2. verb
  1. stâlp
  2. împingeți cu un stâlp sau cu vâsle
pole
uk[p ə ʊ l] us[p oʊ l] — substantiv
1. stâlp; unlike poles fizică poli opuși
2. stâlp; pole extension electricitate piesă de stâlp, pantof de stâlp; to be poles asunder să fie diametral opuse; as wide as the poles apart diametral opus

închideți