arătați alt cuvânt
Cuvântul "bite". Dictionar englez roman
bite + bit + bitten (verb neregulat)
-
bite
uk/us[baɪt]
- substantiv
- mușcă
- semn de mușcătură
- ciuguli)
- o bucată (de mâncare); without bite or sup nu mânca, nu bea
- mic dejun, gustare ușoară; to have a bite ia ceva de mâncare
- sharpness, sharpness
- gravare (pentru gravare)
- medicina, mai ales. terapie — mușcă
- tehnică; tehnologie — prindere, prindere
- verb
- mușcătură);
intepatura - a ciuguli (de pește)
- înjunghie, toca (sabia)
- arsură (despre piper, muștar etc.)
- a ciupi, a mușca (despre îngheț)
- a otrăvi, a coroda (despre acizi;
comun. bite in ) - înțepătură, înțepătură
- accepta, prelua (o ofertă)
- (voce pasivă ) a fi înşelat
- tehnică; tehnologie — grappler; the wheels will not bite roțile alunecă; the brake will not bite Frâna nu va mușca; bite off Mușcă; to bite off more than one can chew preia o sarcină dificilă;
supraestimează-ți punctele forte; to bite the dust (or the ground , the sand ) a> Fi ucis; b> culcat la pământ;
fi zdrobit în praf;
a fi invins; to bite one's thumb at smb. învechit; arhaism a-și exprima disprețul față de cineva.
- mușcătură);
- substantiv