arătați alt cuvânt

Cuvântul "virtue". Dictionar englez roman

  1. virtue uk[ˈvɜː.] us[ˈvɝ.]substantiv
    1. virtute; a man of virtue persoană virtuoasă; the cardinal virtues (prudence , fortitude , temperance , justice ) (patru) virtuțile principale (prudență, curaj, moderație în toate, dreptate); to make it a point of virtue ridica ceva. în virtute
    2. demnitate, calitate bună
    3. putere, acțiune; a remedy of great virtue remediu de mare virtute
    4. castitate; a woman of easy virtue femeie accesibilă
    5. proprietate; by (or in ) virtue of smth. prin intermediul smth.;
      mulțumită smth.; în virtutea smth., în baza smth.; to make a virtue of necessity îndeplini o obligaţie cu bunăvoinţă prefăcută

Căutare articol de dicționar

împărtășește

pronunția cuvintelor englezești