Cuvântul "spit". Dictionar englez roman

în afara TOP 3000 cuvinte

spit + spat/spit + spat/spit (verb neregulat)

spit
uk/us[s p ɪ t]
1. substantiv
  1. frigarui, bagheta
  2. lung superficial;
    scuipat aluvionar, săgeată
2. verb — scuipat;
  străpunge, străpunge
spit
uk/us[s p ɪ t]
1. substantiv
  1. scuipat
  2. saliva, scuipat
  3. scuipat; spit and polish a> militar colocvial aspect; b> nautic; nautic curățenie perfectă; the spit and image of smb. un portret viu, o copie exactă a cuiva; to be the dead (or the very ) spit să fie o copie exactă he is the very spit of his father el este tatăl scuipat
2. verb
  1. scuipat); to spit blood scuipă sânge
  2. pufni
  3. trosnet, șuierat (despre foc, lumânare etc.)
  4. burniță;
    stropi; spit at arăta ostilitate față de cineva; spit out a> a scuipa; b> colocvial da (secret); c> to spit it out colocvial vorbi, exprima; spit it out ! vorbeste mai tare!; spit upon nu-ți pasă de ceva;
    trata pe cineva cu dispreț.
spit uk/us[s p ɪ t] substantiv
baionetă (un strat de pământ până la adâncimea unei lopeți)

închideți