Cuvântul "root". Dictionar englez roman

root
uk/us[r uː t]
1. substantiv
  1. rădăcină; root of a mountain poalele dealurilor; to lay axe to root dezrădăcinare; to take (or to strike ) root înrădăcină; înrădăcinează; to pull up by the roots dezrădăcinare;
    trageți de rădăcini;
    smulge
  2. rădăcini
  3. cauza, sursa, radacina; the root of the matter esența materiei
  4. progenitor, strămoș, întemeietor
  5. matematică — rădăcină; square (or second ) root Rădăcină pătrată; cube (or third ) root rădăcină cubă
  6. tehnică; tehnologie — top (sudura);
    rădăcină, bază, picior (dinți angrenaj)
  7. rădăcină, principală; the root principle principiul de bază; root and branch fundamental, fundamental
2. verb
  1. prinde rădăcini;
    rădăcină
  2. lanţ;
    unghie; fear rooted him to the ground frica îl înlănţuia pe loc
  3. disloca
  4. săpa pământul cu botul, submina rădăcinile (de porc); root away = root out A; root out , root up a> smulge, distruge; b> cauta
root uk/us[r uː t] verb, American, folosit în SUA , colocvial
susține, încurajează, încurajeazăfor )

închideți