arătați alt cuvânt

Cuvântul "rank". Dictionar englez roman

#2381 în TOP 3000 cuvinte
       
  1. rank uk/us[ræŋk]
    1. substantiv
      1. rând
      2. rang, rang;
        poziție oficială; of higher rank rang superior, superior; honorary rank titlu onorific; to hold rank a ocupa o funcție, a avea un grad
      3. categorie, rang, categorie, grad, clasă; a poet of the highest rank poet de primă clasă; to take rank with ia rang cu
      4. poziție socială înaltă; persons of rank aristocraţie; rank and fashion inalta societate
      5. militar — linia; to break ranks rupe, rupe linia; to fall into rank aliniați-vă (despre soldați etc.) the ranks , the rank and file a> ordinari și subofițeri ai Armatei (spre deosebire de ofițeri); b> membri ordinari (partide etc.); c> oameni obișnuiți, masă; to rise from the ranks ridica din rânduri; to reduce to the ranks degrada
    2. verb
      1. aliniați, aliniați, aliniați
      2. clasifica;
        dați o anumită evaluare; I rank his abilities very high Îi apreciez abilitatea
      3. ocupa unele. loc; he ranks high as a lawyer (scholar ) este un avocat (om de știință) proeminent; a general ranks with an admiral general după grad (or rang) este egal cu amiral
      4. American, folosit în SUA — a ocupa primul loc sau mai înalt;
        stați deasupra celorlalți; a captain ranks a lieutenant căpitan după grador grad) deasupra locotenentului
  2. rank uk/us[ræŋk] — adjectiv
    1. luxos, exuberant (de vegetație)
    2. prea mare; a garden rank with weeds grădină plină de buruieni
    3. gras, fertil (de sol)
    4. rânced (de ulei)
    5. dezgustător, dezgustător;
      nepoliticos;
      cinic
    6. evident, existent;
      notoriu; rank nonsense pură prostie
închideți

Cuvinte similare ca pronunție

Căutare articol de dicționar

împărtășește

pronunția cuvintelor englezești