arătați alt cuvânt
Cuvântul "discredit". Dictionar englez roman
în afara TOP 3000 cuvinte
-
discredit
uk/us[dɪˈskred.ɪt]
- substantiv
- discredita; to bring discredit on oneself discreditează-te; such behaviour is a discredit to him un astfel de comportament îl dezonorează, îl discreditează; to bring into discredit a discredit, discredit
- neîncredere; to throw discredit upon smth. supus ceva. îndoială
- financiar — discredita
- verb
- discredita;
ruşine; his behaviour discredits him with the public comportamentul lui îl discreditează în ochii societății - sa nu ai incredere; the report is discredited raportul este discreditat
- discredita;
- substantiv