Cuvântul "bound". Dictionar englez roman

bind + bound + bound (verb neregulat)

bound
uk/us[b aʊ n d]
1. substantiv
  1. hotar, limita
  2. (de obicei plural ) restricție; to put (or to set ) bounds limita (to - st.); out of bounds fără intrare (de obicei pentru școlari); beyond the bounds of decency în limitele decenței
2. verb
  1. limită
  2. retineti-va
  3. frontieră;
    servesc drept graniță
bound
uk/us[b aʊ n d]
1. substantiv
  1. sari, sari; a bound forward mișcare rapidă înainte
  2. revenire (minge)
  3. expresie poetică — legat
2. verb
  1. sari, sari;
    aleargă repede
  2. săritură (despre minge etc.)
bound uk/us[b aʊ n d] adjectiv
gata (mai ales pentru plecare);
titlu (for ); the ship is bound for Leningrad nava se îndreaptă spre Leningrad; outward bound gata să plece la mare;
plecarea în străinătate (a unei nave)
bound
uk/us[b aʊ n d]
1. participiu trecut și trecut — din bind
2. adjectiv
  1. conectat; bound up with smb., smth. strâns asociat cu smb., smb.
  2. obligat;
    obligat; bound to military service răspunzător pentru serviciul militar
  3. indispensabil, obligatoriu; he is bound to succeed are succes garantat
  4. încrezător;
    hotărât (la ceva)
  5. legat, legat
  6. constipat

închideți