De ce ne stau unele cuvinte pe vârful limbii? Cella Wright - videoclip
Învățarea limba engleză cu subtitrări video paralele "De ce ne stau unele cuvinte pe vârful limbii?". Metoda repetițiilor distanțate pentru
completarea vocabularului cuvintelor engleze. Dicționar încorporat. Total 4 carte și 156 de video educativ în acces liber.
Ești sigur că știi numele profesorului tău din clasa a III-a – parcă îl ai în minte, dar nu reușești să ți-l amintești. Cercetătorii numesc această tortură chinuitoare „starea de a avea cuvântul pe vârful limbii” și este ceva ce toată lumea experimentează. Dar ce se întâmplă de fapt când un cuvânt rămâne blocat aici și cum poți să-l eliberezi? Cella Wright explorează motivele pentru care creierul tău poate avea dificultăți în a-și aminti. [Regizat de Avi Ofer, narat de Susan Zimmerman, muzică de Stephen LaRosa].
pagină 1 din 3 ←anterior următorul→ ...
00:00:07
You’re sure you know
your third grade teacher’s name—
Ești sigur că știi cum îl chema
pe învățătorul tău din clasa a treia,
it’s like you’re hovering over it
in your mind,
e acolo, undeva în mintea ta,
but it just won’t materialize.
dar nu poți să-ți aduci aminte.
Researchers call this tantalizing
torment a “tip-of-the-tongue state,”
Cercetătorii numesc asta
„stă pe vârful limbii”
and it's something everyone experiences.
și e ceva care se întâmplă tuturor.
00:00:23
But what's actually happening
when a word gets caught here?
Dar ce se întâmplă de fapt
când nu-ți amintești un cuvânt?
And how can you best get it unstuck?
Cum ți-l poți aduce aminte cel mai bine?
Most of the time, our brains
seamlessly summon words
De cele mai multe ori,
creierul nostru invocă fără probleme
from vast stores of knowledge,
cuvinte din vaste depozite de cunoștințe,
paring their meaning and sounds,
and stringing them into sentences.
le îmbină sensul și sunetele
și le așează în propoziții.
00:00:39
But in a tip-of-the-tongue moment,
this retrieval process derails,
Dar când „stă pe limbă”,
acest proces de amintire eșuează
and there's the sensation
of remembering the word
și ai senzația că îți amintești cuvântul,
but the struggle to recall it.
dar depui un efort uriaș.
In these moments,
În aceste momente,
on top of the usual brain activity
associated with word retrieval,
pe lângă activitatea normală a creierului
asociată cu recuperarea cuvintelor,
00:00:55
we also see other brain regions light up,
vedem că se activează
și alte regiuni ale creierului,
like the conflict-detecting
anterior cingulate,
cum ar fi cingulatul anterior,
care detectează conflictele
which generates that urgently
frustrating feeling.
și generează acel sentiment de frustrare.
It's unclear whether the target
word is directly detected
Nu e clar dacă îți amintești cuvântul
and just not successfully recalled,
și reușești să-l găsești
00:01:10
or associations are simply helping
the brain infer that it has the word.
sau asocierile ajută creierul
să deducă că știe acel cuvânt.
The reality could also be some
combination of these hypotheses.
Realitatea ar putea fi, de asemenea,
o combinație a acestor ipoteze.
But the experience is pretty consistent
Dar experiența este destul de consistentă
with how psycholinguistic theorists think
cu modul în care teoreticienii
psiholingvistici cred
we mentally organize
language-related information,
că organizăm mental
informațiile legate de limbă,
00:01:29
going from the word's meaning
and associations to how it sounds.
trecând de la semnificația și asociațiile
cuvântului la modul în care sună.
Some researchers think that the last layer
of information— sound—
Unii cercetători cred că ultimul
strat de informație - sunetul -
might be the most vulnerable to glitches.
ar putea fi cel mai vulnerabil la erori.
Lots of things seem to influence
how likely you are
Se pare că o mulțime de lucruri
influențează cât este de probabil
to enter a tip-of-the-tongue state,
să intri în starea de „îmi stă pe limbă”,
00:01:47
all the way from what kinds
of words are involved,
to your experiences and environment.
to your experiences and environment.
de la ce fel de cuvinte sunt implicate,
până la experiențe și mediu.
For example, tip-of-the-tongue states
occur most frequently with proper nouns,
De exemplu, stările de „îmi stă pe limbă”
apar cel mai des cu substantive proprii,
infrequently used words, and ones
that are more abstract and less visual,
cuvinte utilizate rar și altele
mai abstracte și mai puțin vizuale,
like “idiosyncrasy” or “revelation.”
cum ar fi „idiosincrazie” sau „revelație”.
Cognitively, recognizing a face and
associating it with general information,
Din punct de vedere cognitiv,
recunoașterea unei fețe și asocierea acesteia cu informații generale,
cum ar fi profesia cuiva,
recunoașterea unei fețe și asocierea acesteia cu informații generale,
cum ar fi profesia cuiva,
00:02:11
like someone’s profession, is often easy,
while names tend to trip us up.
este adesea ușoară,
în timp ce numele tind să ne scape.
And retrieval of unintended words
is also a common problem.
La fel se întâmplă cu cuvintele nedorite.
Like if you’re trying to summon the star
of “The Wizard of Oz’s” name
De pildă, încerci să-ți amintești
numele actriței din „Vrăjitorul din Oz”
and keep getting stuck on Dorothy
instead of Judy Garland.
și tot ce-ți vine în minte e Dorothy,
în loc de Judy Garland.
←anterior următorul→ ...