Ce s-a întâmplat cu gaura din stratul de ozon? - Stephanie Honchell Smith. Stephanie Honchell Smith - videoclip
Învățarea limba engleză cu subtitrări video paralele "Ce s-a întâmplat cu gaura din stratul de ozon? - Stephanie Honchell Smith". Metoda repetițiilor distanțate pentru
completarea vocabularului cuvintelor engleze. Dicționar încorporat. Total 4 carte și 112 de video educativ în acces liber.
În anii ’80, omenirea s-a confruntat cu o problemă uriașă: în stratul de ozon a apărut o gaură care se extindea rapid. Dacă ar fi continuat să crească, ratele apariției cancerului de piele ar fi crescut vertiginos, fotosinteza ar fi fost îngreunată, producția agricolă s-ar fi prăbușit, iar ecosisteme întregi s-ar fi năruit. Deci, ce s-a întâmplat? Stephanie Honchell Smith ne prezintă cum o cooperare mondială decisivă a ajutat la restabilirea stratului de ozon. [Coordonat de Denys Spolitak, narat de Pen-Pen Chen, muzica de Stephen LaRosa].
pagină 1 din 2 ←anterior următorul→ ...
00:00:07
In the 1980s, the world
faced a huge problem:
În anii ’80, omenirea s-a confruntat
cu o problemă uriașă:
there was a rapidly expanding hole
in the ozone layer.
în stratul de ozon a apărut o gaură
care se extindea rapid.
So, what happened?
And is it still there?
Ce s-a întâmplat cu ea?
Este încă acolo?
Let’s go back to the beginning.
S-o luăm cu începutul.
The Sun makes life on Earth possible,
Soarele face viața pe Pământ posibilă,
00:00:21
but too much exposure to its UV radiation
damages plant and animal DNA.
însă expunerea îndelungată la raze UV
dăunează ADN-ului plantelor și animalelor.
Thankfully, about 98% of that radiation
is absorbed by ozone molecules
Din fericire, aproximativ 98% din radiații
sunt absorbite de moleculele de ozon
dispersed in the stratosphere,
dispersate în stratosferă,
which are continuously broken apart
and reformed in this process,
care sunt constant dezintegrate
și reformate în acest proces,
maintaining a delicate equilibrium.
menținând un echilibru subtil.
00:00:40
But in the early 1970s, two chemists—
Mario Molina and Sherwood Rowland—
La începutul anilor ’70, însă, chimiștii
Mario Molina și Sherwood Rowland
demonstrated that widely used chemicals
called chlorofluorocarbons, or CFCs,
au demonstrat că niște substanțe chimice,
denumite clorofluorocarburi, sau CFC,
could upset this balance.
ar putea tulbura echilibrul.
CFCs were developed in the 1920s
by three US-based corporations
CFC-urile au fost dezvoltate în anii ’20
de trei corporații americane,
as coolants for refrigerators.
drept agent frigorific pentru frigidere.
00:01:01
Unlike existing alternatives—
such as ammonia or methyl chloride—
Spre deosebire de alternativele deja
existente, ca amoniac sau clorometan,
CFCs were non-flammable and non-toxic—
CFC-urile erau neinflamabile
și non-toxice,
meaning they wouldn't burst into flames
or cause deadly gas leaks.
însemnând că nu vor lua foc sau
nu vor provoca scurgeri de gaze mortale.
They also made great propellants,
foaming agents, and fire-retardants.
Erau și propergoli, agenți de spumare
și substanțe ignifuge excelente.
CFCs soon found their way into a variety
of everyday items
CFC-urile au început să fie utilizate
pentru o multitudine de obiecte comune
00:01:20
and became a multi-billion dollar
per year industry.
și au devenit o industrie
de miliarde de dolari anual.
In the lower atmosphere, CFCs don’t
break down or react with other molecules.
În troposferă, CFC-urile nu dezintegrează
și nu reacționează cu moleculele.
But Molina and Rowland showed
that in the stratosphere,
Însă Molina și Rowland au demonstrat
că în stratosferă
they're broken apart by UV light,
releasing chlorine atoms.
ele sunt dezintegrate de razele UV,
eliberând astfel atomi de clor.
These then react with ozone,
Aceștia reacționează cu ozonul,
00:01:37
destroying it faster
than it can be replenished.
distrugându-l mai rapid
decât poate fi regenerat.
A single chlorine atom can destroy
thousands of ozone molecules
Un singur atom de clor poate
distruge mii de molecule de ozon
before finally reacting with something
else and forming a stable molecule.
înainte de a reacționa cu altceva
și a forma o moleculă stabilă.
Seeing the threat to their bottom line,
Observând amenințarea la adresa lor,
CFC producers pushed back
to discredit the scientists,
producătorii de CFC-uri au ripostat
pentru a-i discredita pe savanți,
00:01:54
even accusing them of working for the KGB.
acuzându-i chiar că lucrează pentru KGB.
Initial estimates showed
that within 60 years,
Primele estimări au arătat
că în 60 de ani,
CFCs could reduce ozone
concentrations by 7%.
CFC-urile ar putea reduce
concentrațiile de ozon cu 7%.
But by 1985, it became clear that ozone
depletion, especially over Antarctica,
În 1985, însă, a devenit clar că reducerea
ozonului, în special în Antarctica,
was happening much faster.
avea loc mult mai rapid.
00:02:12
Here, the extremely cold temperatures
and unique structure of Antarctic clouds
Acolo, temperaturile extrem de scăzute
și structura unică a norilor
accelerated ozone loss.
au accelerat pierderile de ozon.
Scientists stationed in Antarctica
noticed a massive drop
Cercetătorii aflați în Antarctica
au observat o scădere masivă
in overhead ozone occurring every spring.
a stratului de ozon din aer
în fiecare primăvară.
Satellite data revealed the vast
extent of these losses
Datele primite din satelit au arătat,
iar testele chimice au confirmat,
00:02:27
and chemical tests confirmed
that the cause was unquestionably CFCs.
că la baza acestor pierderi stăteau
fără îndoială CFC-urile.
NASA soon released visualizations,
which were broadcast around the world
Ulterior, NASA a lansat reprezentări
vizuale care au fost difuzate peste tot,
←anterior următorul→ ...